trafic


mi-aș fi dorit să nu fie el subiectul zilei, dar unii se aleg singuri, nu au răbdare. azi am terminat repede, câteva email-uri și 3 ore în șantier. ”unde pleci?” ”în oraș, îmi caut o poveste.” sunt norocos, am găsit-o în 10 minute, lângă Casa de Cultură a Studenților pe banda de bicicliști. un pieton traversează neregulamentar strada. îl claxonez, se uită la mine, vreau să-l evit prin dreapta, face un pas înapoi, vreau prin stânga, se blochează, ca imediat să facă 2 pași înainte, direct în fața mea. prost toreador, ole! ce să fac? îl iau în plin. așa ar fi trebuit, dar trag de frâne, sucesc ghidonul, mă răstorn, aterizez pe asfalt cu mâinile în față și bolovanul imediat după. bicicleta, loială cum este, vine peste mine. ”scuze, scuze” se uită la mine cum mă adun și după nici 2 secunde își ia anii studenției mai departe la plimbare. nu se uită înapoi, este vioi, se simte bine, merge înainte. are o întâlnire importantă cu siguranță, nu poate întârzia! îmi verific încheieturile, genunchii, coatele, adun bicicleta și o iau după toreador. îl ajung imediat după colț. îi urez sănătate și zile senine pentru primul ajutor acordat. l-aș plezni, doar ca să-l văd pe jos și să-i ofer scuzele mele sincere. dar pe aici faci pușcărie pentru violență... pentru scuze, accidente, viol, furt, delapidare, demagogie, minciună primești ani buni de compasiune și ajutor de stat. asta e! noroc cu mănușile și casca de pe cap. purtați-le! vă pot proteja de eventualele viitoare scuze. lăsăm orgoliul și juliturile deoparte, de ele am eu grijă.

  • Black Facebook Icon
  • Black Instagram Icon

​© 2020 crizoteca